10 repere majore de istorie teleneșteană

10 repere majore de istorie teleneșteană

75
DISTRIBUIȚI

Ghenadie Ivașcenco, teleneștean, unul din activiștii „Frăției teleneștenilor de pretutindeni”, activează în calitate de expert la PNUD Moldova. Dumnealui ne-a trimis o comunicare interesantă, pe care a numit-o ”10 repere de istorie teleneșteană”.  ”Pe scurt vă povestesc despre evoluția Teleneștiului de la fondare până în prezent. A reveni la trecut în asemenea momente de cotitură a istoriei noastre este absolut necesar. Or, trecutul este precum fundația unei clădiri – cu cât este mai temeinică și bine concepută, cu atât e mai durabilă clădirea”, spune autorul.

  1. Prima atestare documentară a Telenești ului datează din 27 martie 1611. Atunci acesta prezenta o mică localitate de răzeși.
  2. În timp, gradual, răzeșii își pierd din proprietățile funciare. Cea mai mare parte a terenurilor agricole din Telenești sunt cumpărate de un boier – logofătul Beldiman, care acumulase o avere bunișoară fiind în slujba conducerii Principa-tului Moldovei. Ulterior, printr-un șir de tranzacții de vânzare-cumpărare, Teleneștiul ajunge în proprietatea uneia dintre cele mai puternice familii din Principatul Moldovei – Cantacuzino. Apoi familia Cantacuzino vinde satul Telenești unei alte familii puternice – Ruset (Rossetti), care mai târziu cedează satul familiei Mavrocordat.

De menționat că toate cele trei familii – Cantacuzino, Ruset și Mavrocordat – își trăgeau originile din împărați ai Imperiului Roman de Răsărit (Imperiul Bizantin), care au ajuns în Moldova în perioada fanariotă și erau unele dintre cele mai bogate și mai influente familii.

  1. Destinul Teleneștiului se schimbă radical în anul 1798. Domnița Raluca Mavrocordat (proprietara satului) reușește să convingă pe domnitorul Moldovei Alexandru Callimachi să semneze un decret (hrisov) privind permiterea organizării de iarmaroace în Telenești. Astfel, este fondat de-facto târgul Telenești, în apropiere de satul Telenești. Totodată, pentru a compensa deficitul de comercianți, Raluca Mavrocordat reușește suplimentar să convingă conducerea Moldovei să permită atragerea în Telenești a unor negustori din străinătate. Chiar în primii 2 ani, în Telenești se stabilesc peste 120 de negustori evrei și armeni din alte părți ale Moldovei sau chiar din Imperiul Austro-Ungar. Iar în decurs de câteva decenii în Telenești se vor muta cu traiul deja câteva mii de negustori evrei și armeni.

Astfel, anul 1798 (15 martie) se consideră anul de fondare a târgului (orașului) Telenești, conform decretului (hrisovului) domnitorului Moldovei. Fondatoarea Teleneștiului este Raluca Mavrocordat. Poate ar fi binevenit să-i ridicăm un monument în centrul Teleneștiului? Ce ziceţi, frați teleneșteni?

  1. Soarta localității din nou se schimbă în anul 1812, când Imperiul Rus anexează Basarabia. Pentru că Principatul Moldovei și-a pierdut puterea juridică asupra Basarabiei, familia Mavrocordat decide să vândă Teleneștiul, deoarece își făcea griji privind protejarea drepturilor sale patrimoniale și posibilitățile de transferare a banilor adunați prin taxe din Telenești în Iași.

Astfel, în 1813, la Iași, este încheiată tranzacția de cumpărare a Teleneștiului de către familia boierului Teodosiu din Chișinău.

Totodată, trebuie de menționat că târgul Telenești și satul Telenești erau două unități administrative distincte, fiecare având conducere separată.

  1. Următoarea etapă din istoria Teleneștiului începe în 1918, o dată cu revenirea Basarabiei în componența României Mari.

În Basarabia are loc reforma agrară, prin care sunt expropriați marii latifundiari și împroprietăriți țăranii. Astfel, proprietara de atunci a Teleneștiului – Elena Gore (născută Teodosiu și căsătorită cu Paul Gore), a fost deposedată de cea mai mare parte a averii pe care o avea în Telenești, inclusiv pădurile din împrejurimi.

În același timp, târgul Telenești cunoaște o dezvoltare foarte dinamică. În anii 1930 în Telenești locuiau deja aproximativ 5 mii de suflete (din care peste 75% – evrei). În oraș funcționau peste 100 de magazine, peste 100 de cârciumi, 2 bănci, câteva unități industriale, cinematograf, teatru, baie publică.

  1. Al Doilea Război Mondial provoacă un mare dezastru în Telenești. Este distrusă economia locală – sunt devastate cele 2 mori, fabrica de cherestea, fabrica de cărămizi, fabrica de spirt etc. Holocaustul aduce multe suferințe și nevoi pentru teleneșteni. Practic, de aici a început decăderea târgului nostru.
  2. După al Doilea Război Mondial, Teleneștiul devine în scurt timp centru raional din cadrul RSS Moldovenești. Satul Telenești se unește cu târgul Telenești (+satul Mihălașa) și formează împreună o primărie. Orășelul cunoaște o dezvoltare economică dinamică, dar și un aflux de specialiști străini din Rusia, Ucraina și Belorusia. Se dezvoltă noi ramuri economice. Se construiesc multe obiective sociale.
  3. În anii 90 evreii din Telenești emigrează în Israel, SUA, Australia și Canada. După aproape 200 de ani, comunitatea evreiască din Telenești practic dispare.
  4. Anii 1990-2000 au fost foarte grei pentru Telenești. Colapsul economic a condus la colapsul serviciilor publice. Trăitorii la bloc nu aveau apă la robinet, serviciul de salubrizare a falimentat, sistemul de canalizare nu mai funcționa, iluminatul public a dispărut. Majoritatea întreprinderilor au fost privatizate și și-au încetat activitatea. Oamenii au început să emigreze masiv la munci în țările din Europa, în Rusia, în Israel.
  5. Degradarea Teleneștiului a fost stopată acum vreo 10 ani. Grație unei echipe profesioniste (și în primul rând primarului Vadim Lelic) orașul începe să atragă fonduri de dezvoltare. Este repus în funcțiune apeductul, reconstruită stația de epurare și extinsă rețeaua de canalizare. Serviciul de salubrizare a fost reluat practic de la zero. A început din nou să ardă lumina pe străzi. Clădirile grădinițelor de copii și liceului au fost renovate. La moment se reconstruiește capital clădirea gimnaziului. Peste 1 milion de euro au fost investiți în lucrări de asfaltare a drumurilor. Acolo unde nu s-a reușit încă aducerea asfaltului, s-a mers pe construcția drumurilor în variantă albă.

În această perioadă a fost fondată Asociația băștinașilor ”Frăția teleneștenilor de pretutindeni”. Au fost reluate legăturile cu diaspora evreilor teleneșteni din Israel.

La moment problema nr. 1 a Teleneștiului rămâne dezvoltarea economică.