VIDEO | La Mihăileni, tradițiile au prins viață la cea de-a zecea ediție a Festivalului Covorului

Covoare țesute cu migală, ii purtate cu mândrie, bucate tradiționale și multă distracție. La Mihăileni, tradițiile din nordul Republicii Moldova au prins viață la cea de-a zecea ediție a Festivalului Covorului și Portului Național. Zeci de meșteri din țară și de peste hotare au venit să-și prezinte creațiile, dar și să arate cum se păstrează vie o tradiție veche de sute de ani, scrie Nordinfo.md.

 Mihăileni este unul dintre puținele sate unde se mai țese. Ludmila Scutaru împreună cu alte trei meșterițe au venit la festival cu covoare noi pentru a demonstra că la nord, tradițiile se transmit. Au adus covoare, cergi, țoluri și lâncere.

„Am țesut acest covor pentru primul băiat, atunci când s-a însurat. Celui de-al doilea fiu, tot așa covor i-am dat, să nu se certe. Se numește „setca”. Înainte se făcea fon negru, dar pentru că acum am și oi albe, mijlocul l-am făcut alb. Se țese cam într-o lună de zile, în patru persoane, de la ora 7:30 până la 21:30”, a povestit Ludmila Scutaru, meșteriță populară din Mihăileni.

Dar până ca lâna să ajungă pe războiul de țesut, trece printr-un proces migălos.

„O scărmănăm de la oi, apoi facem caiere, o toarcem, o pregătim de vopsit sau putem să nu o vopsim. E greu, tare greu, dar așa am moștenit tradiția de la bunica, de la mama, iar acum mi-am învățat nepoata să țese”, a spus Lida Guțu, meșteriță populară din Mihăileni.

La festival, vizitatorii au putut vedea întregul proces, de la firul de lână până la țesătura finală.

„Aceasta este o cergă. Tehnologia la cergă și covor este diferită. La covor este mai ușor, iar la cergă un pic mai complicat. Apuci un fir din față și unul din spate, perechea lui. Dai piciorușele în jos și obții un nod. Așa confecționăm cerga noastră”, a explicat Ludmila Scutaru.

Printre obiectele expuse s-au regăsit și covoare vechi, încărcate de istorie. Simion Lungu, pasionat de țesături tradiționale și colecționar de covoare vechi, a adus la festival un covor din anul 1932.

„Este venit din Bucovina și are o istorie aparte. A fost dus în Siberia, pe vremea deportărilor. Apoi, a fost adus acasă. Acasă am un covor din 1811, un covor foarte frumos, păstrat, dar nu m-am gândit să-l iau. Credeam că trebuie să iau cu mine ceva mai nou, dar îmi pare foarte rău că nu l-am luat”, a menționat Simion Lungu, meșter popular din Soroca.

Tradițiile au trecut și Prutul. Meșteri din România au venit la Mihăileni cu obiecte vechi și meșteșuguri aproape uitate: de la covoare și opinci până la măști, căluți și cornuri de vită.

„Ștefan cel Mare, pe vremea lui, chema oștile cu cornul de vită. Sau se folosea la stână, când trebuia de muls oile. Se anunțau de pe un deal pe altul. Asta era comunicarea, nu telefoanele mobile”, a spus Stan Dănuță, meșter popular din județul Botoșani, România.

Tot din România a venit și Constantin Olariu-Bucur, care a deschis propriul muzeu cu una dintre cele mai mari colecții din România – aproape 500 de covoare.

„Este un covor unicat în România. Nu am mai întâlnit un asemenea model cu valuri care acoperă zona centrală. Bănuiesc că este foarte multă muncă. E de la străbunicii mei”, a povestit Constantin Olariu-Bucur, meșter popular din județul Neamț, România.

Comuna Girov, din care vine meșterul, este înfrățită cu satul Mihăileni. Anul trecut, acolo a avut loc prima ediție a unui festival asemănător.

„Este cel mai vechi covor din colecția care am adus-o aici. Este din 1908, țesut de stră-străbunica mea. Observați bradul care simbolizează pomul vieții și chipul uman”, a adăugat Constantin Olariu-Bucur.

Festivalul nu a fost organizat întâmplător la Mihăileni. Satul are o veche tradiție în țesutul covoarelor.

„Satul nostru era renumit în zona de nord pentru țesutul covoarelor. Iarna, aproape în fiecare a doua casă erau lemne pentru țesut. Țeseau pentru zestre, veneau comenzi din alte sate pentru nuntă, alte ceremonii. Deja este un festival internațional pentru că participă 53 de meșteri din sudul Moldovei, din Găgăuzia, Bulgaria, avem reprezentanți din Ucraina și din două județe din România”, a declarat Valerian Cecan, primarul satului Mihăileni, raionul Rîșcani.

Și ce fel de sărbătoare fără bucate alese. Gospodinele de la Primăria Mihăileni au pregătit o masă bogată pentru pofticioși.

„Turtă pe tava, plăcintă cu brânză de vaci, învârtită cu brânză de oi, babă neagră, tradițională pentru nord, alivanca, babă neagră din tăiței, plăcinte cu cartofi, învârtită cu brânză de vaci, găluște tradiționale”, a enumerat Liudmila Galașanu, angajată a Primăriei Mihăileni.

Majoritatea participanților și oaspeții evenimentului au purtat costume tradiționale.

„Suntem aici pentru a doua oară. Este foarte important acest festival. Covorul este un element ce ne reprezintă. Este foarte important să participăm de fiecare dată la asemenea evenimente culturale”, a subliniat Carolina Gusciuc, conducătoare artistică la ansamblul „Altița”.

„Suntem generația tânără care ar trebui să moștenească tot ce ne-a rămas de la bunei. Este ceva frumos și amintiri care nu se uită niciodată.”

„Ar fi de dorit ca diaspora să revină la baștină pentru a păstra tradițiile, tot ce ne-au lăsat părinții, buneii, străbunii”.