75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări

Foști deportați, șeful –adjunct al Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat Igor Curcă, șeful Direcției Educație Sângerei, Nicolae Melinte, Primarul de Sângerei Arcadie Covaliov, vice primarul Andrei Cucoș, oficiali ai Consiliului raional și instituțiilor din subordine, ai primăriei orașului Sângerei, șefe de grădinițe-creșe, rude ale victimelor, cetățeni s-au adunat în această dimineață la Monumentul victimelor deportărilor regimului comunist, din orașul Sângerei, pentru a comemora 75 de ani de la cea mai de amploare operațiune de deportări.

 

Primarul orașului Sângerei și satului Vrănești, Arcadie Covaliov, șeful adjunct al Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, Igor Curca și consilierul raional Ion Roșca, prezenți la eveniment au rostit mesaje emotive. „Cine nu cunoaște ce s-a întâmplat în trecut riscă să repete ororile trecutului ori de asta am ridicat acest monument aici ca să nu se mai uite ce s-a întâmplat, această crimă, această tragedie, acest genocid făcut de regimul comunist sovietic împotriva populației noastre. Este o zi de mare tristețe, cea mai neagră și tragică filă în istoria noastră. Astăzi aducem omagiu celor care nu au supraviețuit vremurilor groaznice, dar și celor care au trecut prin calvarul acestor deportări și s-au întors acasă. Au fost deportate familii întregi care, ajunse în Siberia, erau dezbinate și repartizate în lagăre de concentrare și muncă silnică. Tragedia acestor oameni – părinți, bunici, rude, copii și maturi +- va rămâne pentru totdeauna cea mai mare durere a noastră. Să-i onorăm prin simplul fapt de a nu lăsa uitării suferințele lor, să le ținem amintirea vie prin transmiterea poveștilor de viață către generațiile care au avut norocul să nu cunoască astfel de teroare, să le cinstim numele și să-i cunoaștem așa cum au fost ei – generoși, omenoși, harnici, gospodari neîntrecuți, respectuoși, cu capul sus, cu frică de Dumnezeu.”

Participanții la miting au depus flori la Monumentul victimelor deportărilor regimului comunist.

Deportarea în masă din 6-9 iulie 1949 este cea mai amplă deportare de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, în urma căreia au avut de suferit 36 de mii de oameni sau peste 11 mii de familii. Casele, pământurile și bunurile țăranilor deportați au fost transmise colhozurilor, iar o parte a fost furată și vândută. Pentru desfășurarea operațiunii au fost mobilizate 3071 de camioane și 1736 de vagoane. Istoricii apreciază că numărul total al deportaților basarabeni ar fi între 80 și 120 de mii.