Zic, totuși, greu, dar nu imposibil, pentru că știu și cred că există o contrapunere care pogoară din înalturile cerului și o împrăștie. Această contra putere este Lumina, care o îngheață, o dizolvă, o neutralizează.
Dar când se întâmplă să ajungă totul pe pământ, bezna întră în oamenii lași, minciuniși, lipsiți de țară, corupți, care se vând pe-un blid de linte, și lucrează pentru ei. Dar își fac treburile șiret, viclean, încât cei care nu știu și nu cunosc proveniența „ marilor lor dezvăluiri” înclină să le ia uneori drept luptă împotriva nedreptății. Dar de unde și până unde judecători gravi și creștini de mântuială ( nu pentru mântuire) în vremi de cumplită restriște, pe când Domnul nostru Iisus Hristos a spus clar: „ Judecata este a Mea”. Or, nu cumva, Anticristul, știind că e sfârșitul vremurilor, că mâine- poimâine vom sta în fața Supremului Judecător, se grăbește să i-o ia înainte, și în puținul timp care i-a rămas să ne judece? Așa, strâmb, pocit, cum știu să judece numai ei. De fapt, ei nici nu există cu adevărat, pentru că cei care există – trăiesc, iar ei nici nu se impun în toate timpurile decât printr-o lipsă de cultură crasă, și printr-o furie turbată, pentru că știu că domnia lor pe pământ ia sfârșit, și că vine Împărăția lui Hristos. Și – atunci porți grele se vor închide deasupra lor, și fundul iadului îi va înghiți cu tot cu minciunile lor turbate, pentru a nu-i mai scuipa niciodată afară.
Când spun „nimicuri” îi am în vedere pe cozile de topor de azi, care conlucrează atât de fructuos cu Dodon, Voronin, Șor și partidele lor ( nu-i nominalizezi, pentru că-i cunoașteți prea bine și pentru că însăși caligrafierea numelor lor îmi provoacă scârbă), pentru că ei nici măcar apendicele Marelui Nimic nu sunt.
Continuarea citiți în n.21 din 13 mai 2022