De câte ori ajung la Ziua de 1 Decembrie, sunt profund marcată de acest eveniment – unicul în zbuciumata istorie a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Credem că momentul restabilirii Unității noastre Naționale se apropie. În fiecare an, la 1 Decembrie, de Ziua Națională a României și a Românilor de Pretutindeni, trăim clipe istorice de maximă încărcătură spirituală, fericire și importanță. Or, marea familie europeană ne-a deschis larg brațele. Iar noi înțelegem direct semnificația gestului- suntem recuperați de Europa în speranța de a ne îmbrățișa, în libertate, cu inima curată și capul demn, Țara istorică ce o avem de la Dumnezeu dată – România, Țara –Mamă.
Păstrăm vie în sufletele noastre memoria eroicului parlament „Sfatul Țării” și a tuturor celor care au năzuit, așteptat și alimentat cu spirit și fapta ziditoare lumina zilei de 1 Decembrie 1918, când situația politică internațională era una complicată cu cea de azi.
Îi avem alături, în inimi, pe cei care de Sus se bucură. Și și-au dorit imens de mult să fie astăzi aici, cu noi – Ion și Doina Aldea-Teodorovici, Ion Vatamanu, Lidia Istrati, Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Andrei Vartic, Adrian Păunescu, Victor Ciutac, Valeriu Cupcea, Veniamin Apostol, Ion Ungureanu, Maria Bieșu, Nicolae Dabija și mulți alții.
Trăim cu speranța că vom trăi mai bine, și că, înainte de toate, idealurile noastre se vor apropia de înfăptuirea marelui ideal al înaintașilor națiunii noastre, idealul de Reunire, de reîntregire cu Țara – Mamă, acolo unde ne-a lăsat Dumnezeu, acolo unde n-am fi străini printre străini. Noi așteptăm ziua de apoi Sufletul din noi este viu, mintea ne este trează, iar idealul în numele căruia am trăit neîndoielnic îl vom urma, neapărat îl vom îndeplini.
Credem că momentul restabilirii Unității noastre Naționale se apropie. El depinde de noi. Și de Cel de Sus, care nu mai dorește ca frații de același Neam, de aceiași limbă și de același Sânge să fie izolați de garduri.
Cu această speranță în suflet, care și-a lăsat amprenta pe chipurile oamenilor, luminându-le și descătușându-i parcă, să ne bucurăm de Sărbătoarea Națională a României, 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri, care din 2005, a fost numită Zi Națională a Tuturor Românilor, ceea ce înseamnă că este și a noastră.
Avem o singură istorie, un singur Eminescu, o singură Dunăre și un singur Dumnezeu.
Avem o singură Țară, și ea se cheamă Limba Română.
Să ne regăsim mai întâi în România, iar împreună cu ea- și-n Uniunea Europeană
E unica noastră șansă. Așa să ne ajute Dumnezeu.
Dragi cititori și prieteni ai ziarului și site-ului Ecoul nostru, Vă felicit cu ocazia celei mai luminoase sărbători a Neamului Românesc.
