Miliardarii Rusiei se tem că își pot pierde averile. Ce face Vladimir Putin

Cei mai bogați oameni din Rusia devin tot mai îngrijorați după ce Kremlinul a accelerat confiscarea unor active private considerate strategice sau obținute ilegal. Potrivit unei analize Bloomberg, oligarhii apropiați de Kremlin se tem că nici loialitatea față de președintele Vladimir Putin nu mai garantează protecție în fața naționalizărilor și anchetelor anticorupție, scrie Digi24. 

Marii oameni de afaceri ai Rusiei privesc cu tot mai multă teamă spre Kremlin, pe fondul unei campanii extinse de confiscare și transfer către stat a unor active de miliarde de dolari, relatează Bloomberg.

Potrivit analizei, valul de naționalizări și dosare anticorupție lansat după invazia Ucrainei a creat panică în rândul elitei economice ruse, mulți miliardari considerând că proprietățile și companiile lor pot deveni oricând ținte ale statului. Unul dintre cazurile menționate este cel al lui Vadim Moshkovich, căruia instanțele ruse i-au retras controlul asupra unor participații importante din grupul agricol Rusagro. Procurorii au susținut că omul de afaceri și-ar fi combinat activitatea politică și interesele comerciale într-un mod incompatibil cu legislația rusă. Bloomberg notează că inclusiv persoane considerate apropiate de Kremlin au fost afectate.

Un alt exemplu este Konstantin Strukov, care și-a pierdut controlul asupra imperiului său din minerit și agricultură după acuzații de corupție. Strukov este membru al partidului Rusia Unită și fusese decorat anterior de Vladimir Putin.

Potrivit unor estimări citate de presa internațională, active în valoare de aproximativ 4 trilioane de ruble au ajuns sub controlul statului rus în ultimii ani. Campania vizează sectoare considerate strategice pentru economia și securitatea Rusiei, inclusiv energie, infrastructură, industrie chimică, transport și agricultură.

În multe cazuri, autoritățile justifică măsurile prin anchete anticorupție, securitate națională sau nereguli legate de privatizările din anii ’90. Bloomberg mai notează că oamenii de afaceri ruși încearcă tot mai intens să obțină garanții juridice privind proprietatea asupra activelor lor.

Parlamentul rus a adoptat recent un proiect care introduce un termen de prescripție de 10 ani pentru contestarea privatizărilor, însă limita nu se aplică dosarelor de corupție împotriva foștilor sau actualilor oficiali.

În cadrul unei întâlniri cu ușile închise cu oligarhii, care a avut loc pe 26 martie după congresul Uniunii Ruse a Industrialiștilor și Antreprenorilor (RSPP), Vladimir Putin și-a exprimat intenția de a continua războiul împotriva Ucrainei și a propus marilor întreprinderi să facă contribuții voluntare la buget. Informația este relatată de The Bell, citând surse familiarizate cu conținutul discuției. „Au spus: vom lupta”, a redat esența discursului lui Putin una dintre surse. „Vom merge până la granițele Donbasului”, a adăugat alta.

Unii oameni de afaceri au răspuns la cerere chiar în cadrul întâlnirii. Suleiman Kerimov a promis să contribuie cu 100 de miliarde de ruble, susțin sursele The Bell.

Inițiativa a fost susținută de cel puțin încă un om de afaceri important prezent la întâlnire, deși acesta nu a precizat suma contribuției sale. Potrivit unuia dintre interlocutorii publicației, ideea de a „stimula afacerile într-o perioadă dificilă pentru țară” îi aparține șefului „Rosneft”, Igor Sechin, care a prezentat-o cu o zi înainte într-o scrisoare adresată lui Putin, propunând ca mecanism de atragere a fondurilor emiterea de obligațiuni militare.

Apelul adresat oligarhilor a fost lansat pe fondul unui deficit bugetar record și al cheltuielilor de război în creștere rapidă. Potrivit datelor Institutului Gaidar, deficitul bugetar la sfârșitul anului 2026 ar putea depăși de două ori valoarea de 3,8 trilioane de ruble prevăzută de Ministerul Finanțelor.

Veniturile bugetului de stat vor fi cu 3 trilioane mai mici decât cele planificate de 40,2 trilioane, iar cheltuielile, dimpotrivă, vor crește cu aproximativ 1 trilion. În același timp, deja la sfârșitul lunii februarie, potrivit estimărilor Alfa-Bank, „gaura” a ajuns la 3,2 trilioane de ruble, apropiindu-se foarte mult de planul anual. În acest context, statul rus încearcă să își consolideze controlul asupra unor active importante și să găsească noi surse de venit.

Analiști citați de presa americană spun că mesajul transmis elitei economice este clar: în actualul sistem politic din Rusia, nici averile uriașe și nici apropierea de Kremlin nu garantează siguranța proprietății private.