Cu aproape trei decenii în urmă în Republica Moldova a apărut prima „ rândunică” îmbrăcată în panajul grafiei latine – revista „Glasul”, fondată la inițiativa și cu sprijinul financiar al Maestrului Ion DRUȚĂ.
A fost unul din imboldurile, ce aidoma cornului lui Ștefan cel Mare din „Doina” lui MIHAI EMINESCU, au servit la deșteptarea conștiinței naționale, la săvârșirea multor fapte patriotice etc. O amintire frumoasă din anii de studenție. Editată peste hotare, adusă în țară clandestin (eram în plină perioadă sovietică) și difuzată în mase, revista „Glasul” a fost întâmpinată cu bucurie de către tot , poporul, răspândindu-se rapid. Profesia mă obligă să prețuiesc orice ediție apărută, editată, dar față de revista „ Glasul” am simțit o evlavie deosebită, având norocul de a păstra primele două exemplare.
Astăzi, răsfoind filele îngălbenite și studiind articolele acum clasate la capitolul istorie, simți o nostalgie plăcută după timpurile demult apuse.
Cercetând colegiul de redacție observi nume notorii, cu valoare… Din păcate, jumătate din colegiul de redacție nu se mai regăsesc în căsuța tehnică a revistei, nu mai sunt în viață. Mulțumim tuturor celor, care și-au adus aportul la reapariția revistei, fie cu pana sau susținând financiar. E o porțiune mică,dar foarte scumpă din istoria noastră. Florile recunoștinței noastre, Maestrului Ion DRUȚĂ, pentru lucrurile frumoase, făcute pentru Neam și Țară.
Ștefan GOREA, bibliotecar, satul Iezărenii Vechi
