Cele două scrutine din acest an au scos la iveală mai multe lacune legislative în domeniul electoral. Câțiva experți care au monitorizat alegerile parlamentare și locale 2019 au constatat că este nevoie urgent de modificări legislative care ar asigura un proces electoral corect, astfel ca cetățenii să nu fie discriminați, fie că sunt alegători sau candidați.
Pavel Postică, expert în domeniul electoral, director de programe la Asociația Promo–LEX este de părere că la alegerile locale, din cauza lacunelor legislative, candidații independenți au fost dezavantajați: ”Mă refer la colectarea semnăturilor de către candidații independenți față de cei propuși de partidele politice. Cei desemnați de partide nu trebuie să colecteze semnături, cei independenți, însă, trebuie să facă acest lucru. Astfel, ei pierd timpul care ar putea să-l acorde discuțiilor cu alegătorii. Este o prevedere discriminatorie care trebuie modificată. Legile trebuie să fie îmbunătățite, ca să nu fie interpretabile. Avem nevoie de intervenții și îmbunătățiri în asemenea domenii cum sunt constituirea și funcționarea organelor electorale inferioare, stabilirea unor reguli care ar face o claritate când alegerile pot fi invalidate, controlul și supravegherea finanțării partidelor politice, aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regulilor de finanțare etc.
Nadine Gogu, expertă media, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent afirmă că și în domeniul media la fel ar trebui operate modificări. ”Articolele din Codul Electoral care vizează reflectarea alegerilor în mass-media conțin mai multe prevederi ambigui care lasă loc de interpretări. Printre acestea este și prevederea privind obligarea posturilor de radio și TV să difuzeze dezbateri electorale în direct, doar în orele de maximă audiență din timpul serii, sau prevederea prin care radiodifuzorul public este obligat să ofere gratuit câte un minut pe zi timpi de antenă pentru plasarea publicității electorale. Aceste prevederi ar trebui reformulate, ținând cont de nuanțele specifice ale activității posturilor de radio și TV”. Potrivit rapoartelor de monitorizare a conținutului media, în perioada electorală jurnaliști nu se preocupă de subiectul asigurării echilibrului de gen. ”În majoritatea absolută a subiectelor electorale, sursele au fost bărbați, femeile fiind citate foarte rar. Asta se explică prin numărul mai mic de femei în listele electorale, dar și prin faptul că instituțiile de reglementare, cum ar fi Consiliul Audiovizualului sau Comisia Electorală Centrală, sunt reprezentate mai mult de bărbați, decât de femei. De obicei, acestea apar în materiale de gen Vox Populi, fiind vorba de cetățene care susțin anumiți candidați în alegeri”, spune Nadine Gogu.
Andrei Brighidin, expert în drepturile omului, director Evaluare și Dezvoltare la Fundația Est-Europeană, confirmă că anumite grupuri sociale încă sunt marginalizate. ”Deşi femeile constituie peste 50% din populaţie, rata de reprezentare a acestora în parlament este de aproximativ o pătrime. Persoanele cu dizabilităţi întâmpină dificultăţi la accesul la infrastructură şi informaţie. Anumite minorităţi etnice, cum ar fi persoanele de etnie romă, sunt sub-reprezentate în politică şi instituţiile publice. Acest fenomen influențează negativ tranziția la democrație și coeziunea socială. Pentru a redresa aceste stare de lucruri, este necesară modificarea legislaţiei, astfel încât legea electorală să prescrie clar obligativitatea autorităţilor publice să asigure accesibilitatea infrastructurii şi a informaţiei, cu aplicarea sancţiunilor corespunzătoare în caz de neexecutare. Partidele politice au un rol esenţial în asigurarea incluziunii politice. Astfel, partidele trebuie să adopte reguli care să asigure prezența grupurilor sub-reprezentate în structurile de decizie în interiorul partidului. De asemenea, este necesară adoptarea unor coduri de conduită, adăugând problematica incluziunii în programele partidelor. Liderii partidelor trebuie să înţeleagă că persoanele cu dizabilităţi, dar şi alte grupuri sub-reprezentate, care reprezintă câteva procente la nivelul societății, nu au nici o șansă să fie promovate, dacă reprezentanții lor nu sunt propuși de către partide pe locuri eligibile la alegeri”.
Lilia Zaharia
