În manualele de istorie se descriea cu lux de amănunte, cum la 28 iunie 1940, Armata Sovietică a eliberat Basarabia, cum a fost întâmpinată de locuitori cu ovaţii de bucurie şi flori. Istoricii sovietici afirmau că după eliberare poporul a devenit liber să-şi făurească singur soarta. În manual se menţiona că s-a accelerat dezvoltarea ştiinţei, culturii, agriculturii şi mai ales industriei. Din cauza războiului acest proces s-a întrerupt. După evenimentele din august 1944 viaţa revine la normalitate. Datorită Eliberării, RSSM a devenit un şantier de construcţii şi o livadă înfloritoare. Aşa le-a rămas în memorie la o parte din acei care au învăţat în şcoală până la 1990.
După desecretizarea şi studierea arhivei, devin cunoscute toate crimele săvârşite de eliberatori. În perioada 28 iunie 1940 – 22 iunie 1941, pe teritoriul Basarabiei s-a declanşat un adevărat genocid asupra populaţiei dintre Prut şi Nistru: Au fost arestaţi 48.000 persoane învinuite de trădare; ucişi prin împuşcare sau tortură – 30.000; deportaţi şi trimişi la muncă forţată – 135.000: Desigur, că despre aceste crime, pe care le-au săvârşit eliberatorii în Basarabia, istoricii sovietici preferă să tacă.
La 24 august 1944 Armata Sovietică eliberează a doua oară teritoriul dintre Prut şi Nistru. După reinstalarea Puterii Sovietice încep iarăşi arestările, asasinările şi deportările în masă a populaţiei. Urmează foametea organizată (1946-1947), al doilea val de deportare din 6 iulie 1949, apoi al treilea val din 1 aprilie 1951. Conform statisticilor au avut de suferit peste 875.000 de persoane, adică a treea parte din toată populaţie eliberată.
Cercetările savanţilor istorici: Alexandru Moşanu, Alexandru Moraru, Anatol Ţaranu, Anatol Petrencu, Ion Varta…, cât şi a tinerilor istorici ca: Viorica Olaru-Cemârtan, Octavian Ţîcu, Igor Caşu ş.a.. au pus baza unei viziuni noi asupra Istoriei de la 1812 încoace.
Mihai Taşcă, istoric contemporan, a descoperit documente strict secrete în arhiva MAI. Conform acestor documente, în 1944, la Bălţi, au fost înfiinţate lagărul nr. 103 (zona Pământeni) şi lagărul nr. 33. (zona fabricii de blănuri), În aceste lagăre au fost împuşcaţi 12.361 de prizonieri, printre care mulţi basarabeni.
Continuarea citiți în nr. 24 din 03 iulie 2020
