Dintre pământenii noștri care au semănat unirea inginerul Dimitrie Dron, născut la Cucioaia, acum comuna Ghiliceni a fost cel mai longeviv fiind întrecut de către Anton Crihan care, apropo i-a fost coleg la școala intermediară la Năpădeni alcătuiri de Vasile Cărăuș, un alt deputat al Sfatului Țării și artizan al Unirii. Născut în 1893 a trecut la cele veșnice în 1977 la Simeria, lingă Hunedoara, după ce a muncit mulți ani la CFR: adică a fost contemporanul nostru.
La Cucioaia este un monument care amintește de perioada interbelică și de Marea Unire deși Dimitrie Dron nu ar fi avut o atribuție directă. Este vorba de clădirea actualului gimnaziu din localitate care se află în spațiile… Băncii Țărănești. Edificată în 1921 -1924 Banca ajuta țăranii să-și dezvolte afacerile. Adică nu era nevoie să te duci Bălți sau Telenești care atunci era un târg unde nu lipseau băncile. Adică țăranii din împrejurimi veneau aici. la Ghiliceni pentru a-și lua împrumut sau pentru a-și deschide un cont. După 1944 și până în zilele noastre aici se află școala căreia pe parcursul timpului i-au construit aripile unde se află clasele și laboratoarele.
În orice caz, ne spune Nicolae Rotaru, primarul comunei dacă ne amintim de istoria acestei clădiri apoi nu uităm să pomenim și de Dimitrie Dron care a fost un inginer bun dar cu regret familia nu a lăsat rădăcini în sat.
S-a născut în familia lui Vasile Dron de la Cucioaia și primele patru clase le-a făcut în satul natal. Atunci era un fel de modă când învățătorul venea acasă la părinte și îi spunea: dl Vasile, au un copil capabil trebuie să-l dai la carte! Astfel Dimitrie Dron alături de Anton Crihan și Vasile Cărăuș fac șapte clase la Năpădeni unde apoi pleacă la gimnaziul de la Bălți unde se învăța rusește și unde erau numai trei băștinași restul-numai copii de ruși și evrei unde cei trei au fost nevoiți să-și apere demnitatea până și cu pumnul.
A susținut examenele de admitere la facultatea matematică a Universității din Odessa dar din cauza începerii primului război mondial pleacă la București unde face studiile de inginer constructor. La 1916 este mobilizat pe Frontul Român dar se află mai mult la Iași unde se afla cartierul general al armatei ruse.Tot aici este implicat în mișcarea revoluționară astfel participând la organizarea ostașilor moldoveni în diferite comitete, congrese, etc. În octombrie anul 1917 participă la Congresul militarilor moldoveni. Este înaintat ca deputat în Sfatul țării din partea Uniunii Social Democrate iar în cadrul legislativului a făcut parte din Blocul Moldovenesc mandatul său a fost validat pentru perioada 7 februarie – 27noiembrie 1918, adică a activat în toată perioada mandatului Sfatului Țării. A activat în comisia bugetară. Conform anchetei de deputat la Sfatului Țării întocmite cu mâna sa în timpul sesiunilor a trăit la Chișinău pe strada Pirogov, 5, actualmente str. Kogălniceanu iar viza de reședință permanentă a avut-o la Cucioaia. La 27 martie 1918 votează Unirea Basarabiei cu România. Avea la acel moment 25 ani,
Încă la București student fiind se căsătorește cu Elena Gonța, care a fost prima femeie–inginer din România cu care avut trei copii – Andrei, Tatiana și Eugenia. În 1940 de refugiază cu familia la Iași iar după 1944 la Sibiu unde întâmpină o mulțime de greutăți care i le face Comisia Aliată de Control care nărăvea să-i întoarcă în Basarabia, ulterior de regimul comunist care nu a văzut cu ochi buni pe foștii deputați ai Sfatului Țării. În 1953 lucrând deja la stația CFR din Simeria se pensionează. Își doarme somnul de veci în cavoul familiei la cimitirul ortodox din localitatea respectivă.
