„De peste 30 de ani, Rusia a urmărit să mențină statele din jur slabe, nepregătite și vulnerabile, pentru ca, atunci când se ivește un moment istoric, să le poată reocupa, intimida sau subordona politic. O parte esențială a acestui efort a fost promovarea unui discurs fals, care susține că neutralitatea este suficientă și că nu este nevoie de o armată, de capacități de apărare sau de instituții de forță puternice. Acest discurs are un singur scop: să mențină Moldova slabă și vulnerabilă.
Dacă vrem să protejăm securitatea și pacea în viitor, trebuie să conștientizăm câteva lucruri fundamentale:
Avem nevoie de parteneri puternici în domeniul securității. Parteneri care ne-au ajutat și care ne vor ajuta și în continuare. Dar nimeni nu va ajuta și nu va proteja Moldova dacă aceasta nu investește singură în propria protecție, inclusiv dezvoltându-și capacitățile de apărare. Statele mici – precum Estonia sau Cipru (o țară neutră, de altfel) – sunt și vor fi apărate de partenerii lor, dar doar cu condiția ca și ele să ia în serios propriul efort de apărare. Estonia alocă pentru apărare peste 3% din PIB, iar Cipru aproape 2%.
Avem nevoie de instituții de forță puternice și funcționale, capabile să ne apere de atacuri hibride și de riscurile care amenință Moldova, inclusiv în spațiul aerian”, menționează fostul ministru, într-o postare pe rețelele de socializare.
De asemenea, Nicu Popescu evidențiază că apărarea aeriană nu se construiește peste noapte, fiind necesare investiții constante și pe termen lung.
„Cât despre apărarea aeriană: aceasta nu se construiește peste noapte și nici nu garantează o rată de succes de 100%. Dezvoltarea unor sisteme funcționale durează ani sau chiar decenii, implicând investiții și pregătire. Israelul, care investește masiv de peste 70 de ani în propriile capacități de apărare, nu are o rată de succes de 100% și, recent, a fost ajutat să își protejeze spațiul aerian de forțele militare ale altor state – SUA, Franța, Iordania și Marea Britanie.
Chiar și în aceste condiții, succesul nu este garantat 100%, dar poate ajunge la 70-80-90%, așa cum arată experiențele recente din Ucraina și Israel. Aceste țări reușesc să doboare majoritatea atacurilor, protejându-și populația de atacurile aeriene, dar nu în totalitate. Și totuși, este o mare diferență între a putea proteja doar 5% sau 80% din populație. Fiecare procent în capacitatea de apărare a unui stat înseamnă vieți salvate și proprietăți protejate.
Astfel, Moldova are și va avea nevoie atât de radare performante, mai numeroase, cât și de interceptoare moderne. Chiar dacă efectele acestor investiții vor fi resimțite în timp, să nu acționăm acum înseamnă să punem în pericol viețile cetățenilor noștri. Neglijarea apărării timp de trei decenii, fie din naivitate, fie din rea-intenție, a lăsat țara vulnerabilă.
După 2022, să pui sub semnul întrebării necesitatea de a proteja cetățenii prin fortificarea capacităților de apărare și securitate nu mai poate fi atribuit naivității, ci unei rea-voințe clare”, conchide Popescu.
Potrivit Forțelor Antiaeriene din cadrul Armatei Ucrainene, ieri, rachetele rusești au fost detectate în mai multe regiuni aflate în apropiere de Republica Moldova în intervalul orar 7.34 – 7.40. Președintele Maia Sandu a condamnat ferm atacurile aeriene masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina și și-a exprimat sprijinul pentru țara vecină.
Reamintim că, pe 10 noiembrie, pe teritoriul Republica Moldova au căzut trei drone rusești, fără explozibil, folosite pentru a induce în eroare apărarea antiaeriană ucraineană. Iar pe 12 noiembrie, ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost chemat la Ministerul de externe de la Chișinău, unde a primit o notă de protest.
La sfârșitul anului 2023, armata Republicii Moldova a primit din Franța un radar pentru monitorizarea spațiului aerian. Al doilea radar de acest tip urmează să ajungă în Republica Moldova în anul 2025, fiind în prezent în proces de asamblare.
