Parcă mai ieri zburam ca vântul
Priveam cu drag pădurea, câmpul
Cântam, râdeam, mă alintam
Cu tine-alăturea, în doi eram.
Parcă mai ieri am fost mireasă
Parcă mai ieri -noră în casă
Parcă mai ieri am dus în brațe
Primul copil, viță din viță- o fetiță.
Mi-a mai trimis soarta în dar
Doi bravi feciori , înalți stejari.
Parcă mai ieri am devenit bunică
Și mândră împingeam un cărucior
Atâta dragoste, speranță, dar…
Parcă mai ieri
Trecut-au anii…
Nici n-am văzut că părul a –nălbit
Și timpul parcă este mai grăbit.
Parcă mai greu devine pasul
Somnu-i mai scurt , neîmplinit
Noaptea-i mai lungă-apăsătoare
Parcă puțin și inima mă doare.
Nu mai e ieri, e azi
Și totuși încă vise, planuri am
Și dacă ani îs mulți, îmi și imi este-n cot
Mai vreau vre-o zece, și-apoi tot!
Tamara Habașescu, or. Sângerei
