DISTRIBUIȚI

Moldovenii sunt, pe bună dreptate, campioni mondiali la contraste. Noi preferăm, mai ales acum pe timp de pandemie, să nu prea mergem la frizerie, deoarece trebuie să dăm 50-100 de lei pentru o tunsoare. În schimb, mergem cu un coniac de 70-100 de lei să ne tundă cumătrul. Doar la noi trăiesc acum, cel mai bine conducătorii de țară, Parlament, Guvern, ministere etc. Doar alegătorilor noștri, după alegeri, le e rușine să spună pentru cine au votat.
Zilele trecute, am mers la unele investigații medicale la Chișinău. În transportul public, alături de mine se aflau două domnișoare: prima – o fetiță cu fițe, a doua – din categoria celor mai bătute de soartă. Fetița cu fițe și studii la capitală zărește în mâna celeilalte ziarul „Literatura și Arta”. „ Of, nici numai știi ce să crezi, că și ziarele estea scriu tot felul de minciuni. Eu una am decis: iaca termin facultatea, merg la jurământ la consulat și, cum am pașaportul în mână, mă duc în Italia, la ai mei…Să facă aiștia măcar borș,” spune. Cealaltă dă afirmativ din cap și zise sfioasă: „ Ție ți-a mers, degrabă vei avea cetățenie română și poți pleca. Mai rău de alții.”
„Da ia spune, ce să faci în țara asta? La mine la facultate învață fiica unui ministru, ea a spus că la anul viitor va fi transferată la studii în Elveția, nu vede viitor aici. Era să-i spun: să nu mănânce la fasole căci tăticul ei se tot laudă că aduce Europa acasă…i”, continuă nervoasă domnișoara cu fițe. Un tânăr de alături sare și el cu vorba. „Da ce, parcă numai domnișoara ministrului vrea să plece. Majoritatea celor de la conducerea țării și-au trimis copiii să facă studii, masterat peste hotare. Ai noștri învață la contract, iar părinții lor muncesc din greu peste hotare, ca să le achite studiile. Da nouă, vin și ne spun cât de verzi sunt pereții.” Bărbatul mărturisește că va merge și el să depună actele pentru cetățenia României.
„ Mdaa… Ferice de voi că aveți această posibilitate…”, spune tristă, tânăra cu ziarul. „ Acum nu trebuie mulți bani ca înainte, cetățenia s-a ieftinit.”, îi explică fata cu fițe. „ Știu că s-a simplificat, spune tânăra, doar că eu sunt orfană. Nu cunosc nici o rudă, iar pentru a redobândi cetățenia e nevoie de certificate de naștere și de căsătorie ale părinților, bunicilor…De unde să le iau…?”
„ Aaaaaaaa…. În cazul ista, nici nu știu ce să spun…”, intervine viitoarea româncă.” Da ce-i de spus? Oricum, degrabă, după cum unele persoane, e Apocalipsa, sfârșitul lumii, așa că nu va trebui să căutăm unde să plecăm pentru un viitor mai bun,” a încheiat orfana, îndreptățindu-se spre ieșire.
În acel moment, mi-am dat seama că Republica Moldova este divizată nu doar după criteriile etnice, lingvistice sau politice. Ne mai divizăm și între cei ce pleacă și cei care nu pot pleca. În asemenea condiții, riscăm să transformăm acest meleag într-o parcare pentru cei ce nu au altă posibilitate. Dacă până atunci nu va veni sfârșitul lumii…
Virgiliu Donțu, Sângerei