Trăim zile de zbucium încontinuu, de ură unul față de altul, de invidie, de aroganță…Mulți sunt din cei care se străduie să-ți creeze o imagine distorsionată. E nevoie acum pentru a ne păstra vie sensibilitatea și puterea de înțelegere.
Este un lucru important să ai tăria să te emoționezi de lucrurile pozitive. Și dacă în fiecare zi am încerca să facem lucruri frumoase, să gândim pozitiv, să-i ajutăm pe cei căzuți la suferință, greutăți…am încerca să-i înțelegem, să-i tratăm cu drag, să-i alimentăm cu iubire, dar și să ne bucurăm de frumusețea faptelor oamenilor din jurul nostru, ne-am putea păstra sensibili, iertători și credincioși.
Zilele trecute a intrat la redacție un cititor fidel al ziarului Ion Răcilă, care ni s-a destăinuit că a petrecut soția la Aeroportul din Chișinău. Veronica a zburat în Canada la fiica Ana, care a născut un băiețel. Întorcându-se de la Chișinău până acasă, s-a prins la gândul că, „Moldova este un dor.” „ Ia frumos mai cântă băștinașul nostru Ion Paladi în „ Dorul Basarabiei”, foarte mult îmi place acest cântec și romanța Ioanei Radu „ Rămâi”, mi se destăinui cititorul și prietenul ziarului.
„Și toată această împletire aproape halucinantă de distanțe, epoci și destine e definită filosofic prin mereu același mistic dor-„ Moldovioara este un dor”… cât există acest „ dor”, nu mai dispar moldovenii cu una cu două de pe acest pământ. Sunt mândru de conducătorii raionului care au adus personalitățile notorii acasă – Mihai Eminescu, Iosif Naniescu, Valeriu Gafencu, Nicolae Iorga, Adrian Păunescu, Pan Halippa, Nicolae Casso etc.”
Prietenul mi-a vorbit despre bucurie și durere, bine și rău, lumină și întuneric, dragoste și ură, ducându-ne la gândul că acestea toate, oricât de aproape n-ar fi una de alta, nu se contopesc niciodată.
„ Mi-a fost dor de dumneavoastră, de baștină… Știam că aici sunt oameni deosebiți, foarte sensibili la cuvântul scris, la cântec. Aflându-mă mai mulți ani departe de casă, de țară voiam să revăd starea lor de spirit. E adevărat că viața curge acum în alte ritmuri. Am trecut și eu în ultimul timp prin mai multe clipe de durere, de tristețe, când mă prăbușeam și mă duceam la fund. Îmi părea că vine sfârșitul lumii și nu mai are rost să mă mai zbat.
După mulți ani prin străinătate, m-am înaripat și învoinicit, i-am mulțumit Bunului Dumnezeu că n- a trimis pe pământ sfârșitul lumii. Să credem în Domnul și în izbânda Lui. Am trecut prin multe ispite în viață- fizice și morale, Dumnezeu întotdeauna m-a ajutat. Să ne rugăm și acum, ca să ne scape de focul războiului, a Apocalipsei.
Din punct de vedere spiritual, suntem un popor cu vigoare și o fantezie creatoare recunoscută, cu niște resurse care merită să fie exploatate la nivel european. Cred că vom scăpa de sărăcie, că avem pământ bogat, oameni harnici, o conducere a țării pe care ne-am dorit-o. Sper că se vor întoarce și cei plecați peste hotare și lucrurile vor intra în normalitate și la noi. Rămâne doar să ne apropiem cu adevărat de Dumnezeu, să nu ne îndepărtăm nici pe o clipă de Credință.”
