Nimic nu se va schimba în viața noastră în cel mai apropiat timp. Prin votul nostru din 13 noiembrie pentru funcția de președinte al țării noi am acceptat în continuare să fim umiliți, mințiți și furați.
Când ne vom trezi oare? Toți în vorbă suntem pentru schimbări, pentru o viață decentă, pentru un viitor frumos al copiilor și nepoților noștri. Dar când vine momentul, decisiv slăbim, devenind fricoși. Dăm prioritate trecutului și tânjim după el, care nu se va mai întoarce nici o dată.
Timp de 25 de ani, atâta am fost prelucrați de mulțimea de partide, că nici astăzi nu știm ce vrem. În loc să apreciem susținerea sub diferite forme din partea Uniunii Europene, am dat cu piciorul. Pentru a câta oară ne-am făcut de râs în fața lumii! Suntem un popor, ca și politicienii noștri: dorim și promitem una da facem alta. Trebuie să înțelegem că pe noi nu ne-a ales partidul, ci oamenii. Ei ne-au încredințat soarta lor și lor suntem obligați să le slijim.
Șansa a fost ratată. Rămâine să ne maturizăm, căci în prezent altceva nu merităm.
