Sunt un mugur de lumină, în a raiului grădină, Căci născutu-m-am pe-un plai care e gură de rai, Într-un sat ca din poveste, altul mai frumos nu este.
Casa mea și- ai mei părinți- binecuvântați de sfinți-
Să ne crească, ne iubească, de rele să ne ferească.
Că am viață și trăiesc, Ție, Doamne, -Ți mulțumesc!
Să vorbesc am învățat graiul care ni l-ai dat,
De la primul meu cuvânt, tot cu drag de-acest pământ.
Eu cred , Doamne, și gândesc că îngerii în el vorbesc,
Și-i atâta de frumos, că luna coboară jos,
Spic înspică, iarba crește când vorbesc eu românește!
Că am grai și îl vorbesc, Ție, Doamne,-Ți mulțumesc!
Iar străbunii, geți și daci, la minte n-au fost săraci,
Ne-au lăsat înțelepciune, ne-au deprins cu lucruri bune:
Până la capăt să luptăm, pământul să-l apărăm
Și de cela, și de ista, cum făcut-a Burebista,
Iar Ștefan- Vodă înzecit moșia a întregit!
Că am țară și-o iubesc, Ție, Doamne, -Ți mulțumesc!
Din bătrâni, noi ținem minte obiceiuri, datini sfinte:
Să sfințim apa și pâinea, ca s-avem și pentru mâine,
Sfânta Cruce s-o cinstim , căci cu ea doar biruim,
Să ne respectăm părinții, precum la icoane- sfinții,
Iar în suflete să fie bunătate, omenie…
Că sunt om și că trăiesc, Ție, Doamne,-Ți mulțumesc!
Închinând pe la icoane, nu uitați: rămâneți oameni!
C-am primit un sfânt botez și am învățat un ,,Crez”.
Mândră sunt că sunt creștină, Tatăl sfânt mă ia de mână,
Port în piept lumina Lui, a Mântuitorului,
Ea îmi dă puteri și vrere și e cea mai scumpă-avere!
În rugăciuni Te proslăvesc, Ție, Doamne, -Ți mulțumesc!
