Prinși în vâltoarea problemelor cotidiene ( multe din ele nu ușor de rezolvat), nici nu ne dăm seama cât de repede zboară filele din calendar. Așa se face că iar e vineri, și dacă – i vineri, e Ecoul nostru. Deschid deci calculatorul, tastez și-i parcurg cu interes paginile…
Cu o tenacitate demnă de invidiat, cu care și-a obișnuit cititorii de atâția ani, ziarul Ecoul nostru continuă să apară fără întrerupere de mai bine de 23 de ani și a ajuns, iată, la nr. 1161.
Una mie una sută șaizeci și unu de răsărituri de soare publicistic în limba maternă pe meleagurile sângereiene și teleneștiene.
Publicație locală interesantă, cu jurnaliști de o energie inepuizabilă și talente recunoscute, cu un colectiv redacțional harnic și pasionat, ancorat mereu în relațiile social-politice ale momentului, această publicație regională informează și formează în același timp, dovedindu-se a fi o tribună de reală valoare în teritoriu pentru toți cei ce simt, gândesc și rostesc românește.
Bogăția informației, importanța și amploarea temelor dezbătute, atenția acordată oamenilor din partea locului în momente importante ale vieții lor fac din acest săptămânal unul cu specific aparte.
Aproape că nu ne putem imagina viața fără paginile care găzduiesc mereu, cu generozitate, opinii aparținând unui spectru deosebit de larg, de la omeni simpli la profesori, medici, tineri etc Lecturându-l, de fiecare dată ai senzația că, ziarul promovează adevărul, drepturile, cinstea și omenia.
Harnicii jurnaliști de la Ecoul nostru sunt cei pe care soarele îi salută ca pe niște mari prieteni, obișnuit să-i întâlnească atunci când își aruncă primele sulițe peste redacția care este cea de-a doua, sau poate chiar prima lor casă. De aici, probabil, și sufletele de creatori pentru tot ce este frumos, adevărat, de valoare. Dar și revolta pentru tot ce manifestă nedreptate și indiferență.
